''P.S. - Te iubesc'' [ Yeah.. By Me.. Isa.. :X ]

Ok.. Nu stiu cat de mult o sa va placa.. insa.. Incerc.. Razz

~ P.S. - te iubesc. ~

Capitolul I - Ultima zi de primăvară

''P.S. - Te iubesc'' [ Yeah.. By Me.. Isa.. :X ] 460ee97ab982abc460966063c3d184c1

Ultima zi de primăvară.. Odată ce soarele avea să apună, doar câteva ore mă vor mai despărţi de vară.. Stăteam cu Ray, Jennifer şi Johnny pe câmp, tolăniţi pe iarbă la umbra unui copac înalt şi plin de frunze, în care de obicei stăteam căţăraţi toţi patru. Noi.. Cei mai buni prieteni. Mi-am întors capul şi i-am studiat pe toţi în parte..
Ray.. Păi.. nu se putea spune că este chiar cel mai bun prieten al meu, din moment ce eu îl plăceam de mai bine de un an.. Era foarte drăguţ mereu şi ochii aceia verzi îl făceau şi mai drăguţ.. Cât despre părul lui blond.. te făcea mereu să vrei să-l atingi.
Jennifer.. Cea mai bună prietenă a mea din clasa a cincia. Am mers împreună la acelaşi liceu şi cineva acolo sus a vrut atât de mult ca prietenia noastră să dureze, căci a făcut în aşa fel încât să cădem în aceeaşi clasă. Jennifer era foarte frumoasă, părul castaniu închis, ondulat îi încadra faţa ciocolatie şi ochii căprui pătrunzători. Eu şi cu Jenny, cum îi spun eu de obicei, credem că avem acelaşi înger păzitor..
Johnny.. Păi ce pot să spun despre el.. Îmi este cel mai bun prieten de foarte mult timp, şi chiar ne spunem „frate & soră”. Asta mă face să mă simt foarte bine, din moment ce sunt singură la părinţi, şi mereu mi-am dorit să fi avut un frate mai mare. Părul lui şaten închis stă mereu în toate părţile, dar îi stă foarte bine. Şi ochii lui albaştri te fac să crezi că te uiţi direct în mare.
Vocea fratelui meu mă făcu să mă trezesc oarecum din visare şi din caracterizări.
- Ok.. Imediat soarele va apune, iar primăvara va face loc verii.
- Da.., am oftat eu fericită.
Am uitat să menţionez că noi la fiecare început de vară ne punem câte o dorinţă, care uneori se îndeplineşte. Pare o prostie, dar asta a devenit ca o tradiţie..
- Mai sunt doar câteva minute.., spuse Jenny încântată.
Şi aşa era.. Soarele, ca un disc de foc, se vedea doar pe jumătate, cealaltă fiind ascunsă după munţi şi dealuri. Cerul era pictat cu o nuanţă portocalie şi mov foarte deschis. Era o frumuseţe..
- Tess.. Acum e timpul să ne punem dorinţele.., spuse fratemiu ridicându-se.
Ray şi Jennifer făcură la fel, apoi i-am urmat şi eu.
Johnny îşi puse mâinile în buzunare şi privi bucăţica mică de soare ce dispărea din ce în ce mai mult. Ray făcu acelaşi lucru, în timp ce Jenny zâmbi nerăbdătoare.
Mi-am trecut degetele prin părul castaniu închis şi peste pielea albă a feţei.
Toţi patru ne-am aliniat unii lângă alţii şi după ce soarele nu se mai văzu.. Ne-am pus dorinţele..
Nu ştiu ce şi-au dorit ceilalţi.. Însă.. Eu mi-am dorit un singur lucru..
„ Vreau ca vara asta să fie diferită…”
După ce ne-am pus cu toţii dorinţele ne-am uitat unii la alţii. Era deja ora opt jumătate seara, aşa că ne-am îndreptat cu toţii spre casă. Stăteam într-un cartier nu prea departe, cu toţii în acelaşi bloc. Era super pentru că ne puteam vedea chiar şi foarte târziu şi să vorbim pe scări, fără să ne zică părinţii replici de genul: „E prea târziu.” sau „E prea întuneric.”
Eu şi Johnny stăteam la etajul trei, iar Jenny şi Ray la etajul doi. După ce ei au plecat în casă, urma ca eu şi fratemiu să ne despărţim.
- Ok, pa, pa frăţioare! am spus eu îmbrăţişându-l. El făcu acelaşi lucru şi îmi spuse:
- Pa.. Mai vorbim pe net, sis.
Am intrat în casă şi am fost întâmpinată de părinţi.
- Tess, ai întârziat la masă. spuse tata cu o privire neutră. Nu părea supărat.. Dar nici bucuros.
- Mda.. ştiu.. Păi, azi e ultima zi de primăvară, şi ştii ce facem eu cu Jenny, Ray şi Johnny.
- Da, tocmai de aceea nu te-am sunat.., zâmbi el îngăduitor.
Mă bucuram că am un tată atât de înţelegător. Deşi uneori putea fi chiar enervant, asta când venea vorba de teme şi alte chestii. Am mâncat repede cartofii şi salata apoi m-am dus în camera mea. Mi-am deschis computerul şi am dat de Ray, Jenny şi fratemiu. Am intrat toţi patru într-o conferinţă şi am vorbit până la miezul nopţii.
Era foarte târziu, dar asta nu m-a oprit să fac un duş.
M-am privit în oglindă studiindu-mi pielea foarte albă, buzele roşii şi ochii albaştri. Părul castaniu era ud şi stătea lipit de piele foarte ciudat.
Când m-am întors la computer am găsit un mesaj de la Johnny.
„ Sis, mâine ne întâlnim la ora 2 în faţa blocului. Bye şi vise ciufulite! ”
Am zâmbit şi am închis computerul. Mă bucuram că mă înţelegeam atât de bine cu Johnny. Ţineam foarte mult la el.. dar asta ca la un frate. Ray era cel pe care se poate spune că îl iubeam.. Dar ştiam şi că el mă vedea numai ca pe o prietenă foarte bună. Asta mă întrista câte o dată.
M-am trântit pe pat obosită şi am adormit aproape instantaneu. Ştiam că dacă voi face duş voi dormi mai bine.. dar nu m-am gândit că voi cădea în visare aşa de repede.
Următoarea zi avea să fie una cu adevărat specială..
Doar era prima zi de vară..

Sper sa va placa.. I love you

Anul 1 Mesaje : 13 Geleoni : 5383 Reputatie : 0

Ah superb

Asteptam nexttttt

Thanks.. Ce noroc.. am primele opt capitole scrise.. I love you

O sa postez nextul dupa ce mai primesc macar doua comentarii.. I love you

Vizitator

Ce sa mai spun?
In afara de....
....vreau nextul!

I love it :X
Astept nextuu

Thanks, fetelor.. I love you

Just one more.. Razz

Ca sa nu fac dublu-post.. Sigh

Vizitator

Se pune inca o data commul meu?

Ok.. ok..

Uitati nextul.. :

Capitolul II - Partea I
Respingeri

''P.S. - Te iubesc'' [ Yeah.. By Me.. Isa.. :X ] 8cf1328e75847706ab6f67a720c41537

În următoarea zi, toţi erau acolo, în faţa blocului. Cu excepţia mea. Mereu întârziam. Cred că acesta era punctul meu slab. Mi-am aruncat geanta în care aveam mp4-ul, peria de păr, luciul de buze şi aparatul de fotografiat, pe umăr şi am ieşit din casă valvârtej. Aproape că m-am izbit de doamna aceea bătrână de la etajul doi, iar câinele ei a tot lătrat la mine când am alergat pe lângă el. Dar asta nu m-a oprit.
- Terresa! În sfârşit! exclamară ei oftând.
- Îmi pare rău, pe bune, doar că de data asta am o scuză plauzibilă!
- Ok, să o auzim.., zise Jennifer încrucişându-şi mâinile la piept.
- Păi.. a trebuit să.. plimb câinele..? am spus eu ridicând din umeri.
- Ăăă.. Tess.. tu nu ai câine.., îmi spuse Ray amuzat, în timp ce Johnny râdea de-a binelea.
- Ok.. Am întârziat. Hai să mergem..
Până la urmă am început să râd şi eu de propria mea gafă.. şi prima din acea zi.
Am mers la cinema, din moment ce Jennifer spusese că e un film super, de groază.
- Grozav.. N-o să pot dormi la noapte, Jenn.. Mersi.., am început să râd şi m-am uitat la ea cu subînţeles.
- Stai pe mess şi vorbeşti cu mine, dacă nu poţi dormi. mă linişti fratemiu îmbrăţişându-mă.
- Mda.. Mulţumesc, bro.. Măcar cineva se gândeşte şi la mine.., am spus eu uitându-mă la Jenn râzând, ea înţelegând ironia şi începând să râdă în hohote.
Când am ajuns la cinematograf ne-am aşezat pe scaune privind începutul. Ray se aşezase în dreapta mea, în timp ce Jenny stătea în stânga.
Şi la un moment dat, nu am mai rezistat. Îl plăceam de un an.. Aveam dreptul să ştiu.. Nu ştiu ce a fost în capul meu, însă, pur şi simplu nu mai rezistam..
- Ray.. pot să vorbesc puţin cu tine?
- Sigur..
Ne-am ridicat amândoi şi ne-am dus pe hol.
- Ray, eu.. Adică.. De ceva timp.. mult timp..
- Tess.. nu.., mă avertiză el.
Am rămas împietrită.. Şi l-am privit cum se gândea.. cum să iasă din situaţia asta, cel mai probabil.
- Uite, Tess.. Eu te plac.. Dar nu în acel sens.. Adică.., oftă încurcându-se în propriile cuvinte. Ceea ce vreau să spun, este că nu te pot vedea altfel decât ca cea mai bună prietenă a mea.. înţelegi?
Bleah.. ce glumă.. Era clar că nu simţea ceea ce simţeam eu.. Ce idioată am fost să îi spun.. Ce mi-a venit?! Totul era perfect.. dacă mi-aş fi ţinut gura..
- Da.. E.. Hhh.. uită de asta, Ray.., am zâmbit trist şi am lăsat să pară că nu era important. Nu contează.. Nu mai contează.., am spus punând accentul pe „mai” şi m-am îndreptat spre sala de cinema.
Eram conştientă că Jennifer şi Johnny ne priveau curioşi, însă eu nu m-am mai uitat la ei. Şi nici la film. Jenny a încercat să afle, dar eu şi Ray nu am spus nimic. Mă bucuram că Ray păstra secret totul. Era mult prea penibil. Priveam prin ecranul uriaş fără nici un interes.. Mă simţeam groaznic.. De ce făcusem asta?
Când filmul s-a terminat ne-am îndreptat spre casă. Era de-abia ora 5, însă eu voiam doar să mă duc în casă. Nu mai aveam chef de nimic. Mă simţeam.. oarecum.. goală pe dinăuntru.
- Eu.. o să plec.., am zis fără vlagă când am ajuns în faţa blocului.
Fratemiu şi Jenny m-au privit surprinşi, dar închipuindu-şi ce s-a întâmplat, nu au spus nimic. Ray doar a plecat capul şi nu a comentat absolut nimic.
Am urcat sus şi mi-am petrecut restul zilei singură, stând pe pat şi gândind la prostia făcută..
„Ahh.. nu-mi vine să cred.. Ce am făcut? De ce..?”

Deeecii?? :> :> I love you

Bravo te pricepi. Tine'o tot asa. Kiss

Thanks..

Sper totusi sa ma invat o data sa nu mai trec de la o actiune la alta asa.. dintr-o data.. Laughing

Vizitator

Mersi ca ai pus nextul

Oricand, oricand.. :-j Laughing

Capitolul II - Partea a II-a
Ca frate şi soră.. Sau.. mai mult?

''P.S. - Te iubesc'' [ Yeah.. By Me.. Isa.. :X ] D926de88c97ca81580996e588ecb9660

Seara am primit un mesaj de la Johnny în care spunea că următoarea zi ne întâlneam la ora 4. Am recitit mesajul de câteva ori şi i-am răspuns..
„Eu nu vin.” Nu au trecut nici două minute până mi-a răspuns.
„Ba cum să nu vii..?! Bine-înţeles că vei veni.. Uite, eu şi Jennifer ştim ce s-a întâmplat între tine şi Ray, şi înţelegem cât de mult suferi, doar că.. nu vrei s-o ţii aşa în continuare, nu? Trebuie să mergi mai departe.”
Nu mă interesa de ceea ce spunea..
„Nu vreau să merg mai departe.” Mda, eram foarte încăpăţânată, dar nu voiam mila lui, şi nici a lui Jennifer. Dar mai ales, a lui Ray. Johnny răspunse foarte repede..
„Te rog.. pentru mine. Chiar vrei să-ţi petreci ziua de mâine singură?”
„Da. Nu vreau mila nimănui.”
„Ei bine ghinion, căci mâine vei veni cu noi pe câmp, chiar dacă va trebui să te obligăm. Şi care milă? Îţi suntem prieteni, Tess.. Şi chiar dacă Ray nu a acceptat.. asta nu înseamnă că s-a terminat totul. Este încă prietenul tău.”
Păi.. Mesajul acesta m-a mai liniştit puţin. Şi m-a convins că e mai bine dacă merg mâine cu ei.. Poate că dacă mă voi comporta ca şi cum nimic nu s-a întâmplat, Ray va uita toată povestea.
„Bine.. voi veni.”
„Ahh.. ce putere de convingere am. Bine, mulţumesc, sis. Noapte bună şi vise ciufulite de fată cuminte!”
Îmi plăcea când îmi zicea asta. Mă făcea să cred că el chiar ţinea la mine ca la sora lui. Şi poate chiar aşa era..
În după-amiaza următoare, Johnny era singurul care mă aştepta în faţa blocului. Am coborât din scară şi m-am uitat în stânga şi în dreapta după Ray şi Jenny. Dar nimic.
- Bună, sis.., mă salută el făcându-mi din mână.
- Hei, bro.., i-am zâmbit şi m-am apropiat de el.
Nu ne mai oboseam să spunem cuvintele „brother” şi „sister” aşa că prescurtam totul în „sis” şi „bro”. Plus că „fratemiu” şi „sormea” suna cam.. hmm.. ciudat să ne spunem, deci..
- Eşti mai bine? întrebă el precaut.
- Ăăă.. Da.. Nu mă simţeam foarte bine, după faza cu Ray, însă.. eram decisă să ascund asta complet. Nu aveam de gând să-i supăr sau să-i întristez şi pe ceilalţi. Voiam să dau uitării acel moment penibil. Deşi ştiam că iubirea mea pentru Ray nu se va potoli prea curând.. M-am uitat în jur şi l-am întrebat pe Johnny: Dar unde sunt Jenny şi Ray? am întrebat eu uitându-mă din nou în stânga şi în dreapta.
- Aaa.. Jennifer a zis că are ceva treabă, iar Ray este la ziua unui coleg de-al său. explică Johnny oftând.
- Aha.. Deci să înţeleg că ziua asta va fi ceva de genul.. „frate şi soră” nu? am chicotit surprinsă.
Mă întrebam totuşi ce treabă avea Jennifer. Era vară. Cu siguranţă nu era vorba de teme.. şi atunci.. ? Dar nu am mai întrebat nimic, probabil că şi Johnny ştia la fel de puţine ca mine, deci..
- Şi? Ce vrei să facem? întrebă el băgându-şi mâinile în buzunare.
- Nu ştiu, tu eşti cel cu ideile..
Am râs amândoi şi fără să ne dăm seama, ne-am îndreptat spre câmp. În partea aceea a câmpului, unde era copacul nostru, nu prea mergea nimeni, ceea ce ne bucura, eram mai mereu singuri, doar noi.. toţi patru.. Mă rog, asta.. în marea parte a timpului.
Nu mă îngrijoram.. Adică.. Johnny era fratele meu, în fine, aşa-zisul frate, deci nu trebuia să-mi fac griji.
Ne-am aşezat pe iarba moale, la umbra aceluiaşi copac.
- Bro..?
- Da, sis..
- De ce.. adică.. De ce este imposibil ca doi prieteni foarte buni să fie.. mai mult decât prieteni..?
Johnny oftă şi se gândi o clipă. Pe chipul lui se aşternu un fel de.. tristeţe.
- Nu ştiu.. Este posibil.., spuse el punând accent pe cuvântul „este”. Dar.. depinde de persoane..
Răspunsul lui m-a lăsat puţin în ceaţă. Părea oarecum supărat. Probabil că ar fi fost mai bine dacă tăceam din gură.
- De ce îl iubeşti atât de mult pe Ray..? întrebă el deodată.
- Nu ştiu.. Pentru caracterul lui, probabil..
- Şi.. nu ar fi posibil să îţi îndrepţi atenţia spre.. altcineva?
L-am privit surprinsă, dar el îşi plecă privirea. Nu înţelegeam unde bate. Dar parcă nici nu prea voiam să aflu…

Vizitator

Multumim ca ai pus nextul

Always do.. Wink

Vizitator

Si vreau sa pui nextul...

Capitolul III - Minciuni

''P.S. - Te iubesc'' [ Yeah.. By Me.. Isa.. :X ] 999a99d0bd5aced6b93ee06a3317339b

Vorbisem despre orice şi despre toate cu Johnny, my brother.. Însă.. Nu-mi spusese deloc până acum ce muzică ascultă. Aflasem cu o zi în urmă, în ziua aceea, „frate şi soră” că îi plece o formaţie de rock foarte mult. „Poets of the Fall” şi mi-a spus şi nişte melodii de ale lor. Iar.. de când mi-a spus de melodiile alea.. ei bine.. numai pe ele le ascult. Îmi plac foarte mult două melodii de la „Poets of the Fall” acelea fiind „Roses” şi „Stay”.
Mi-am petrecut jumătate din această zi cu căştile de la mp4 în urechi. M-am ridicat de pe pat şi mi-am deschis computerul. Am găsit două mesaje de la Jenny şi unul de la Ray.
L-am citit mai întâi pe cel de la Jenny.
„Hei.. Unde ai fost ieri? Te-am căutat peste tot.. Şi Ray la fel. Tu şi Johnny aţi mers undeva? Sună-mă.”
Acesta a fost un mesaj de azi dimineaţă. M-am uitat repede la ceas. 14:20. Mda.. Cam întârziasem. M-am uitat la celălalt mesaj de la Jenny.
„Ok.. chiar trebuie să vorbim.. De ce nu mă suni? De ce nu vorbeşti cu mine? Şi ce-i cu Johnny? Nici el nu răspunde..”
M-am uitat şi la mesajul lui Ray..
„Bună.. ăăă.. Ce s-a întâmplat? Eu şi Jenny v-am căutat ieri toată ziua pe tine şi pe Johnny. Unde aţi fost?”
Cu fiecare cuvânt rămâneam tot mai uimită. Adică.. Jennifer şi Ray nu ştiau unde am fost eu şi Johnny ieri? Ne-au căutat? Dar parcă ei erau cei cu treburile şi care nu au putut veni ieri.. Nu înţelegeam.
Telefonul sună tare şi strident, aşa de strident încât şi cu căştile în urechi şi melodia rock cântând l-am auzit.
- Da?
- Hei, Tess.. Ai exact 30 de secunde să-mi explici ce s-a întâmplat.
Jenny părea cam supărată. Sau doar ironică.
- Jenn.. Ce s-a întâmplat? Ştiam că ai treabă..
- Ce? Care treabă? Te-am căutat ieri toată ziua.. Şi Ray la fel..
- Dar Ray nu a fost la ziua unui coleg?
- Care coleg? Ce ziuă?! Tess.. eşti sigură că te simţi bine?
- Da, sunt foarte bine, dar nu înţeleg. Johnny mi-a spus că tu şi Ray aveţi treabă şi că nu puteţi veni cu noi pe câmp..
- Hh? Nu.. Johnny nici nu ne-a chemat pe câmp..
- Stai.. adică.. Nici nu ai vorbit cu Johnny?
- Nu, şi nici nu am avut treabă şi nici nu ştiam că trebuia să ne întâlnim..
Brusc.. Mi-a picat fisa.. Mi-am dat seama. Johnny nu îi chemase pe Ray şi pe Jenny.. Nu le spusese nimic, şi inventase totul.. în legătură cu petrecerea lui Ray şi treaba lui Jenny..
Doar că nu reuşeam să-mi dau seama de ce. Adică.. ce motiv avea să nu-i invite şi pe ei şi să stea o zi întreagă numai cu mine. Nu pricepeam.
Apoi mi-a venit în minte comportamentul lui atât de ciudat. Sau.. mă rog, într-o anumită măsură, ciudat.
- Jenn.. trebuie să închid.. Scuze.. Ce zici? Ne vedem pe la 5 pe câmp?
- Ăăă.. sigur. Dar îmi explici totul acolo, să ştii că nu te las fără detalii, da? Îl anunţi tu pe Johnny şi eu pe Ray?
- Mda.. ce-ar fi să-l anunţi tu pe Ray şi.. să fie fără Johnny de data asta. Trebuie să vorbim..
- Ok.. Cum vrei.. Deci.. la 5.. pe câmp?
- Da.. Ne vedem acolo. Şi nu.. nu voi mai întârzia..
Am închis telefonul şi mi-am închis şi mp4-ul.
Trebuia să vorbesc cu Johnny..

Here's the.. Next.. \m/ Laughing

Vizitator

Next
Puneti people comentarii ca merita

OOO DAA...deci sunt super faine... I love you

:X>...bravo Isabella... I love you

...si.,..care-i nextul?:>ma faci curioasa... I love you

....super fain... kiss

Thanks a lot.. kiss

Va pun nextul imadit.. kiss

Capitolul IV - Partea I
Descoperiri..

''P.S. - Te iubesc'' [ Yeah.. By Me.. Isa.. :X ] Dda41a1c7bff575be39bdddbcdfbd6b5

M-am trântit pe pat şi m-am gândit bine.. Ce motiv ar avea Johnny să-i mintă pe Ray şi pe Jennifer, doar ca să plimbe cu mine..? Nu avea nici un sens.. Mă gândeam să-l sun şi să lămurim totul.
Dar am renunţat. Nu eram genul care să răzbată până la capăt.. Plus că.. nu prea aveam chef de discuţii.. incomode, ca să spun aşa cu Johnny.. De fapt, sinceră să fiu, nici nu prea voiam să aflu intenţia lui.
După ce am făcut un duş scurt m-am îmbrăcat în pantalonii mei scurţi, negri, tricoul albastru cu nişte modele ciudate dar drăguţe pe el, şi aruncându-mi geanta pe umărul drept, am ieşit în fugă din casă.
Mi-am scos telefonul şi am căutat în agenda telefonică până am dat de „Fratemiu”.
- Hei, bro.. Ne vedem pe câmp în.. aproximativ 5 minute?
- Voi fi acolo, sis.
Am închis strâmbându-mă puţin şi mi-am pus telefonul în buzunar. Am continuat să merg în pas alert spre câmp. Îmi plăcea ca atunci când treceam pe stradă să nu privesc lumea.. şi nici lumea să nu mă privească pe mine.
Dar pur şi simplu nu am putut să nu observ cuplul de îndrăgostiţi de pe banca pe lângă care treceam. Erau îmbrăţişaţi, vorbeau şi glumeau şi chiar păreau să se simtă foarte bine împreună.
„Damn It!” mda.. obiceiul meu era să înjur în engleză decât în română. Unii ar considera asta aroganţă sau ceva de genul.. dar eu nu cred asta. Înjurăturile în limba engleză şi.. italiană, de exemplu, nu sunt la fel de vulgare ca cele în română. Sau doar mi se pare mie? Mda.. aşa cred. Revenind la cuplul de mai devreme.. ei bine, faptul că i-am văzut m-a asigurat şi mai tare că eu şi Ray nu vom fi aşa vreodată. Câte probleme pentru o fată de doar 16 ani. Oricum.. aveam să trec şi peste asta. Sper.
Gândurile m-au purtat mult şi bine, şi cum ştiam automat drumul, nici nu prea mi-am dat seama că ajunsesem deja. Eram prima. Oau. Trebuia să mă obişnuiesc cu asta, vreau să zic.. mereu eram ultima.. Punctualitatea nefiind punctul meu forte.
M-am urcat în copac şi am aşteptat sosirea celorlaltora. Am oftat şi am privit în jur prin copac la frunzele sale perfect verzi şi la trunchiul voluminos. Dar când mi-am întors capul am zărit ceva scrijelit pe scoarţa copacilor.
M-am apropiat şi am privit mai atent..
„J.+T.” într-o inimă.
M-am holbat ceva timp la cele două litere, fără să înţeleg..
- Hei..
Vocea lui Jennifer mă făcu să tresar.
- Bună.. Ce mă bucur că ai ajuns tu prima. Urcă, te rog.. trebuie să-ţi arăt ceva..
Jenny făcu o faţă curioasă, apoi dădu din cap şi urcă.
- Uite.., am spus eu arătând spre cele două litere scrijelite pe scoarţa copacului.
Jenny se strâmbă puţin apoi spuse:
- „J.+T.” ? „Johnny + Tess” ?
M-am uitata la ea uimită.
- Ce?!
- Păi e evident..
- Doar nu crezi că Johnny a scris asta. Nu?
- Tess.. Nu ştiu.. Poate însemna şi altceva.. nu neapărat „Johnny + Terressa”. Dar mă surprinde faptul că.. uită-te mai atent la J. Are codiţa foarte scurtă. Aşa o face Johnny..
Am privit-o în continuare surprinsă.
- Dar.. Ok, să presupunem că Johnny a scris asta.. dar.. de ce?
Jennifer ridică din umeri în semn că nu ştie.

Next,next,next,next,next,next!

Uite mah Isa,mai zici ca n-ai "sustinatori".
Pentru cati membri suntem pe forum e bun si atat
Ma ai pe mine,Anaella,Alice si Desiree
Si daca ar avea timp sa intre mai des acum pe forum,sunt sigura ca si Hermione te-ar lauda

Desigur. Foarte frumos, chiar te pricepi.Bravo.Kiss

Anul 1 Mesaje : 13 Geleoni : 5383 Reputatie : 0

Foarte tareee I love you

Asteptam nextul I love you